Bun gasit everibodi,
Dupa titlu, se poate deduce deja despre cine vreau sa scriu. Sunt 2 optiuni: despre mine (
) sau despre chinezu’ din dotare.
Despre chinez voi spune, desigur, ca despre mine n-am cuvinte.
Deci chinezu’ se duce-n ma-sa acasa la el in China curului. De ce? Pentru ca e, evident, un imbecil.
De 1 an de zile locuim impreuna. 1 an. In acest rastimp chinezu’ s-a lasat de cursul de care se apucase la scoala (si anume un masterat in contabilitate) pentru ca era prea greu pentru el. Ceea ce e, la o adica, de inteles. Ca nu toti putem percepe cum e cu contabilitatea. Desi e plina lumea de contabili, cred ca mai putin de jumate dintre ei stapanesc cu adevarat stiinta. Bun. Deci s-a lasat de curs. Si s-a transferat la un curs de logistica. … . Bun, zic, e de bine, transport, organizare, esti chinez deci trebe sa mearga.
Cat timp si-a facut acest transfer, nu a facu scoala. Ceea ce a insemnat aproximativ 4 luni de vacanta. In care a lucrat aproximativ 2-3 zile pe saptamana, in rest nimic. Nu facea nimic. NIMIC. Adica nu facea curatenie, nu se spala decat o data la 4 zile, nu cumpara nimic in casa din obiectele care, in mod normal, se folosesc la comun. Nimic. Eu faceam totul. Care eu faceam si scoala si lucram si in 2 locuri. De abia asteptam sa vin acasa dupa 12 ore lucrate in continuu si sa duc gunoiul afara, sa matur dupa creatura si alte asemenea activitati de adanca placere. Pentru ca trebuia maturat dupa creatura. Pentru ca creatura isi pierde parul mai ceva ca Basescu suvita. In bucatarie – par, in baie – par. Si nu orice par, ala bun si pasional. Pentru ca creatura (scuzati cacofonia) e extrem de paroasa. Parul lui de pe piept e cam ca parul meu din cap. Ma gandesc ca la fel e si in alte zone. Si, desigur, creatura nu se epileaza, sau macar nu il taie cu un trimmer sau ceva. Ca doar asa e sexy, natur. Sar femeile pe tine ca pe Brad Pitt daca afla ca ai parul pubian mai lung decat organul. Zohan, ce mai. Deci trebuia sa matur, sa aspir, sa spal pe jos. Acuma poate va ganditi ca trebuia sa ii spun ceva. Pai i-am spus. Si cand i-am spus, s-a conformat si a curatat. Dar din proprie initiativa, ioc. Apoi, ca sa nu-i mai spun nimic, si-a schimbat orarul de somn. Adica dormea ziua, si era treaz noaptea. Si asa nu mai puteam sa vorbesc cu el. Ce mai lunga perioada in care nu i-am vazut fatza de jeg a fost de 3 saptamani.
Toate simptomele astea arata clar ca omul a trait cu mamica si taticul, care i-au suflat in cur de mic si el nu a facut absolut nimic pentru a se imbunatati. Ceea ce ar fi ok daca el ar avea 16 ani. Problema e ca are 26. La un moment dat era in povesti cu ceva fata. Cred ca am mai scris eu de asta, de dormea cu ea in camera, in paturi diferite. Si cand l-am intrebat daca a …. bagat cutitu-n pepene ca sa zic asa, raspunsul a fost “aaa, pai nu, ca suntem ca fratii!. Hehe! Pai nu ma mir, probabil fata a vazut ca omul are o pasiune pentru cultivarea de bacterii si i-a zis “te iubesc, dar ca pe un frate”
. Si, la vreo cateva saptamani, fata a disparut din peisaj. Asa ca creatura (scuzati cacofonia) a ramas singura din nou. Si din nou nu l-am vazut la fatza o perioada. Probabil statea singurel in camera si pleznea maimutza cu tristete. Dupa care a inceput cursul cel nou, ala de logistica. Si a mers la scoala, dupa care, la vreo luna de la incepere, m-a anuntat: “ma duc acasa!” Yeeeee, ma gandeam eu. Dar l-am intrebat cu o urma de regret: “ce s-a intamplat, e vreo problema?”. “Pai,” zice prostu’ “e prea greu cursul, nu ma descurc, ma duc inapoi”. Si nu am rezistat si l-am intrebat “da ma jeg uman, o urma de ambitie nu ai in tine? Ceva initiativa, putin respect pentru parintii care au cheltuit niste sume enorme sa te tina pe tine aici ca doar tu refuzai sa lucrezi?”. “Da nu e vorba de parinti, e decizia mea si gata”. Bine vaca, cum vrei. Eu eram in al noualea cer.
Apoi daca era rau inainte, acum e si mai si. Pentru ca acum ii pasa si mai putin de ce se intampla in jur. L-am testat recent. Am ramas fara bureti de spalat vase (asta tot din cauza lui, ca el cand curata cutitele le curata cu lama spre burete). Si am cumparat bureti, dar nu i-am pus in bucatarie la vedere, ci i-am ascuns pe un raft mai inalt. Si ii foloseam doar eu. Am vrut sa vad cand, totusi, realizeaza ca ar fi cazul sa contribuie si el la functionarea apartamentului. 10 zile! 10 zile nu si-a spalat nici un vas. 10 zile! Chiar daca eu le spalam de 2 ori (o data inainte, o data dupa ce le foloseam) a meritat. Pentru ca am vazut care e magnitudinea jegului. 10 zile! Bine, cu un record de 7 zile fara a se spala pe sine, 10 zile nu sunt mare lucru la niste vase. Cele 7 zile au fost oribile, putzea cand treceam pe langa camera. E posibil sa se fi plans vecinii, cred ca de aia a inceput totusi sa se spele iar.
A, si inca o chestie despre creatura. Nu se spala pe maini. Deloc. Deloc. Deloc. Cand ne-am mutat aici, acum un an, si-a luat ceva sapun. Vreo 5 darabule din alea, bucati, cum dracu le zice. Si alea s-au terminat prin martie, ca le folosea la dush. Si din martie omul nu s-a spalat pe maini. Imi dau seama pentru ca eu am sapun lichid, si se vede daca il foloseste si altcineva. Si el nu foloseste. Sincer, ma mir ca nu a dat in holera deja. Sau poate a dat, nu stiu. Hepatita. Poate de aia is chinezii galbeni….
Si daca tot sunt la capitolul chinezi, sa imi vars amarul. Chinezii sunt uratzi! Ca noaptea, ca dracu’, ca Becali. Urati de nu te poti uita la ei. Oribili. Chinezii aia pe care ni-i imaginam noi nu sunt majoritatea. Aia sunt, in mare parte, din Hong Kong sau Shanghai, care nu e totuna cu restul Chinei. Aia arata mai umani. Dar restul sunt urati ca noaptea. Ceea ce nu e valabil si pentru chinezoaice, care sunt ca niste papusi. Ciudat.
Chinezii nu stiu sa conduca. Nu numai chinezii, si vietnamezii, si koreenii si toti asiaticii. Nu stiu. In toate show-urile de stand up, in toate filmele americane se spune asta, ei bine eu am vazut-o cu ochii mei, nu e minciuna, e adevar pur. Pui un asiatic in spate la un volan, parca ar capata o injectie cu sindrom down. E ceva de neimaginat.
No ca m-am descarcat acuma. Vezi daca nu am ce face, scriu prostii.
Revin!
Filed under: Uncategorized | 6 Comments »